Autori de rondeluri | Rondeluri alese la întâmplare | Adaugă poezie/rondel

Rondeluri recent adăugate

Și totuși iubirea

minuni cu aură de taină și mister
au clonat în rai iubirea cosmică
plutește pe valuri precum în eter
învăluie inimi cu pacea tonică.

pe prispa gândului privesc spre cer
și mă imaginez în carusel de stele
acestei lumi nu știu ce să-i ofer
decât iubire încrustată în piele.

cântecul iubirii răsună-n saxofon
îl îngână vântul și codrul și marea
l-a imprimat și timpul pe casetofon
doruri din inimă îi ascultă chemarea.

și totuși iubirea arde ca o torță
iluminează sufletul îi conferă forță.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Final cu femeie amară

tăceri aleargă sub penița faur
că iar mi-e gura stihului cu sete
de-aceleași taine, flăcări desuete
din plumbul tot în năzăriri de aur

dansând în ale clipei siluete
sunt iar povețe-n fruntea grea de laur
ce l-au lăsat străbunii mei tezaur,
culeg cerneala ce-au sădit să-mbete

la ziua care vine, de crepuscul,
când îmbrăca-voi haina de bătrân
în zorii cei izbăvitori rămân
că restu-i preț al visului minuscul

iubindu-te-n pitiri de călimară
tu iarăși vii, femeia mea amară

sonet de
Adăugat de ClioSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Penitenciar ideatic

E frica păsării să nu mai zboare
iar îngerul cu umbra lui se bate...
Din respirări mirarea ne străbate
aeriform amorul să coboare.

Pe chipul tău enigme ții și poate
vei deveni-n distanței ierni o floare
pe geam la Dumnezeu, când nu mai doare
ființa, lut în negrele capoate.

Scăldați în apa dulce de mistere
cu întrebarea cea mireasă-n gând
ne este-n sânge strigătul negând
a noastre existențe austere.

Mai trece vis, în viață făurind
din bezna grea de cuget hram jelind

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Emoții perfecte

speranța-i un vapor cu zece nivele
a ocolit pericole în Triunghiul Bermude
trăiește aventuri transpuse-n nuvele
se afundă în valuri printre baracude.

speranța mea-i un suflet de vioară
nopți și zile cântă armoniile vieții
petală de iubire într-o floare rară
scăldată-n lumina și roua dimineții.

speranța-i o minune ține moartea departe
împarte cu mine speranțele tale
freamătul romantic ascuns într-o carte
cerul să ne umple cu surse vitale.

emoții perfecte, speranțe selecte
toate implicate în zeci de proiecte.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanță înspicată

cine nu are speranță să o cumpere la târg
ca pe roșiile coapte fragede și rumene
toți ciorchinii bucuriei cu noroc au dat în pârg
să se aromeze viața printre fluxuri lumene.

în credință e speranța ca o floare de sulfină
că o pasăre măiastră renăscută din cenușe
care zboară pretutindeni cu aripe de lumină
și pictează pe văzduhuri aventurile ghidușe.

atunci speranța crește până sus către luceferi
cu iubiri încolăcite peste inimă și gleznă
nopțile vor ninge vise cu fiorii cei mai teferi
călăuzită de stele să nu rătăcesc în beznă.

ușoară că libelula magic zbor peste albi nuferi
crede și tu că speranța nu te va lăsa să suferi.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dans în ploaie

ce bine că plouă, dansez sub umbrelă
ploaia mă hrănește pînă la rădăcini
pictează curcubeie în acuarelă
mă spală de tristețe și de vini.

în cântecul ploii se leagănă codri
se împrospătează aerul stătut
cuiburi se primenesc la cocorii modri
pogoare puritatea cerului absolut.

ploaia completează salbele de lacuri
valurile-n râuri spre mare gonesc
este fluid vital de multe veacuri
gospodării și câmpuri prin ea sporesc.

agheasma universului produce leacuri
deserturi și sahare se însănătoșesc.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cenaclu nocturn

în aula nopții particip la cenaclu
citesc poeții cu zvâcniri stelare
sparg poarta cerului cu un șperaclu
să curgă lumini peste gânduri bizare.

atâtea iubiri s-au aprins pe cer
ca niște luceferi cu nimbul de aur
poezia inimii o ador o prefer
îi așez pe tâmple cununa de laur.

poeți ai insomniilor ample supreme
își pun pe tavă sufletul inspirat
din ei se revarsă valuri de poeme
timpul le acaparează ca un pirat.

slove de diamant încrustate-n vreme
lucesc la gâtul nopții rare diademe.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alegorie

sub pleoapa nopții plânge un cobzar
cântecul stelei s-a înecat în val
și-a zidit eșecul într-un os de zar
poartă masca fericirii la carnaval.

după lacrimi amare zâmbete răsar
cearcănul insomniei l-am ascuns sub fard
prin sufletul meu gonește-un armăsar
caută în mine spiritul de bard.

se hrănește numai cu jar și ovăz
îmi poartă zborurile în necuprins
valuri de lumină curg din văz
o stea din Carul Mare l-a aprins

uniți pe vecie ca lacătul și cheia
el îmi e bărbatul eu îi sunt femeia.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pamflet prin urechea de ac

moartea îmi presară în cale aluzii
mi-a ucis trandafirii, inima suspină
sufletul se amăgește cu galbene iluzii
nu am gândit că toamna repede o să vină.

compun euforia cu semințe de mac
dorul de mare să nu fie prea greu
pe țărmul amintirilor rătăcesc buimac
compun romanța toamnei ca un corifeu.

ghicește-mi viitorul în cafea cu caimac
nu lăsa ceața să fure visul meu
se leagănă sub soare în albastru hamac
în el doarme trecutul, viori din ateneu.

firul vieții trece prin urechea de ac
de câte ori se rupe îl leagă Dumnezeu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Refrenul toamnei

dărâm obstacole ca-n jocul de popice
romantismul să crească și-n livezi de gutui
sentimente tandre îmi sunt propice
de zâmbete stelare ochii nu-s sătui.

am așezat la poartă cununi de spice
tradiția străveche încă se păstrează
ziduri de poezie le-ntăresc să nu pice
peste luminile care mă antrenează.

livezi răspândesc arome de mere
strugurii s-au copt pe araci vânjoși
toamna îmi predă alese maniere
oferă binefaceri prin oameni miloși.

pe cerul fericirii zboară albatroși
timpul meu ocolește vulcani noroioși.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 10 > >>


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook