Autori de rondeluri | Rondeluri alese la întâmplare | Adaugă poezie/rondel

Rondeluri recent adăugate

Psalmul crescătorului de stele

Pe unde au cinci strune chitarele, azi du-mă!
Spre-un continent Vivaldi's catarg de zări flămând.
Cum porți dumnezeirea pe-altar fragil de humă,
Din netrăite lacrimi fântânii suflet dând?

Jur împrejur, ca focul cumplit în ispitire,
Mă-mbracă-n stih stiharul înaltelor stihiri.
Păduri voievodale Te-ntâmpină ca Mire
Magdalenând lumină din nard de trandafiri.

Dând buchii-ntregi văpaia, aripi să aibe cerbul,
Te-ascunzi în dorul morții, și-o prinzi în trup, ca nadă.
Tu cine ești, Iubire? Fără trecut Ți-e verbul,
C-a fi e-n toate fire, fiindului livadă.

- Sunt crescător de stele, din lut le știu aroma...
De n-aș fi Eu, Iubirea, tu cui i-ai mai fi Toma?

sonet de (11 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tu stii ca te iubesc" de Dumitru Ichim este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 15.99 lei.

Psalmul la modul gramatical al iubindului

Măsură a Iubirii? Cum să-i măsori tristeții
Junghierea de lumină, când perla se răzbună?
Măsură are moartea din calculul lopeții,
Dar dragostea e jocul de-a Dumnezeu, pe strună

Când inima îi cere veciei moștenirea,
Când răsuflarea-i cântec din ochi de peste ape,
Că Ziditorul mării îi puse-n om iubirea,
Cu rai și iad alături, vecini în strop de pleoape.

Când bei din nemurire, crezi, timp că-ți mai rămâne,
Ceva rămas prin cioburi spre tânga cea năroadă?
Iubirea-n toate-i astăzi, că nu se-mbracă-n mâine
Secunda care-nșfacă dumnezeirea-n pradă.

Diacul, rău mă ceartă, că-n spini floresc colindul,
Schimbând infinitivul, cu-alt infinit - iubindul.

sonet de (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Psalm de luminare a lemnului

''Se luminează lemnul sub daltă și gealăuri'',
Așa-mi mustra Teslarul întregu-mi trup nemernic.
De slab te lași Iubirii, atunci îi ești puternic.
Au fluierul dă cântec din cioturi, sau din găuri?

Sămânța-i rege florii, cocon de rămășaguri.
Petala, ca aripă, e doar răscumpărare
Spre zborul ce dă fructei gust acrișor de soare,
Iar cifrei opt sigiliul poienilor din faguri.

Că n-a gândit ca omul, vreun crin, la patru scânduri!
Adânca-nțelepciune-i când de frumos ți-e frică.
Nu încruntând sprânceana ești cuib de rândunică,
Sărutul din lumină se-nfruptă, nu din gânduri.

Iubirii, tâlc de flutur, din oglindiri cunoaște-i!
Altfel, ce toarce gândul e doar mătasea broaștei.

sonet de (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Psalmul iubirii nebune

Să-ngenunchezi la cedri, să vezi în prund - safire,
În trepte doar urcușul și-n ce-ai pierdut - tărâmul...
Să nu aduci Iubirii nedreapta înjosire
C-ai ști pe unde iarna ți-a înflorit salcâmul.

Trăsură nebuniei, cu pescăruși în hamuri,
Dă foc la răsărituri mânându-le pe creste.
Ce-ți pasă, violetul că-ți flaută prin ramuri,
Când marea te răsfață-n festinuri de tempeste.

Ne-au invadat lumina și neamul de chitare,
Nu-i prăbușirea cântec? Beți vinu-n gust de a-ii!
Ce mai contează timpul pentru-mbătatul soare,
Când inimile noastre îi galopează caii!

Râzând îmi sari în brațe: Ne caută,-i la ușă!
- Zi-i: Moarteo, mai așteaptă, până vom fi cenușă!

sonet de (8 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Psalm din păgâna humă

Cu tine-n brațe, dacă-aș gândi la nemurire,
Chiar gândul veșniciei, n-ar întina mișel?
Că nu săruți cristalul, iubirea sorbi din el,
Cu gust ca din eternul la prima lui rodire.

Când îți răsuflă sânii sub greul ispitirii,
N-aș fi nărod, Nirvana să-ți spun c-o am în gând?
Nu Stingerea, frumosul stă inimii la rând,
Cu roșu-n semnătură pe-osândele iubirii.

Cum te iubesc, vrăjmașo, cu sfânta-mi nebunie!
Cu-atât mai mult mi-ești dragă că-n sâmbur de tristeți
Slobozi din cer prin suflet azur de Voroneț,
Dar faci din ochi lui Dante, Infernul să ți-l scrie.

La Tine vin, Iubireo, cu flacăra păgână:
Cred că din toate, iadul Ți-a cam scăpat din mână!

sonet de (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Psalmul Apokastazei

Vrei tu anatomia cuvintelor și florii,
Să vezi pe unde-i drumul ducând în cârcă greșul,
Meridianul căror tristeți mi-au scris cocorii
Și să-ți explic cui oare mi-a înflorit cireșul?

Oricâte paradisuri în ochii lui se-oglindă,
Nu te-aș schimba pe-un înger cu crini pe sub cămașă,
Cu patima luminii vrea braț să te cuprindă,
Flămând, cântec din cântec, de trupul de cireașă.

Când Lucifer, prostuțul, s-a-ndrăgostit de sine,
De-ar fi văzut femeia, rob Ți-ar fi fost, grădina!
Închisă-i paranteza la tainele-Ți divine,
Că lutu-n ziua-a șasea făcuși, umbrind lumina,

Iar Fiul Tău, Olarul, l-a fost luat ca fire,
Cu os de axiomă - că totul e Iubire!

sonet de (29 decembrie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu. Cel mai recent, Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus:

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc! Mulțumesc părinte, profesor doctor, poet al sufleului meu! Mulțumesc Cireș ivit din Univers, când eu însămi eram [...] | Citește tot comentariul

Psalm dintr-un ciob de psalm

Pe cel ce-l ții cu lanțul subțire al privirii,
Măriri'-ar fi ispravă un plus al loviturii?
Cu cât mai mare-i ghimpul, mai mândri-s trandafirii!
Zic unii că iubirea e soră bună urii.

Culegător de perle din stih de atlantidă...
Tu știi că floarea scoicii florind e morții moarte?
Că focul, nu pământul, e jertfă-n cărămidă?
Cum n-am găsit în tine, măcar numai o carte?

Cești, idoli, porțelanuri, nu voi ca să te mustru,
Măcar un spin de viață, un freamăt spus pe chiclă.
Din zeci de-oglinzi, fățarnic, când te răsfață lustru',
La cină, chiar și pâinea e meșterită-n sticlă.

Mă-mbată nebunia și-n patimă viesparul:
De ce n-au spart ulciorul, și-au răstignit Olarul?

sonet de (26 decembrie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu. Cel mai recent, Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus:

Vă mulțumesc, domnule Dumitru Ichim, pentru acest ciob de psalm de valoare inestimabilă! Am să păstrez "nu voi ca să [...] | Citește tot comentariul

Sonet de ianuarie

Mirifică este pădurea ninsă,
Orișice copac se pare-n floare,
Steluțe albe licăre în soare
Sub ochii mei în zarea necuprinsă.

Peste câmpia cea scânteietoare
De vântul aspru zăpada-i prinsă,
De Crivățul cu pofta lui nestinsă,
Ce-o poartă-n sus din zare-n zare...

Târziu, la miezul nopții sus răsare
O candelă ce luminează cerul
Și ne sloboade peste case gerul,

Dar nu numai acesta este semnul
Ascuțimii frigului de-afară,
Tremură și puzderia stelară.

sonet de (19 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amoru-i foc ce arde nezărit

Amoru-i foc ce arde nezărit;
E rană care doare fără știre;
E-o mulțumire în nemulțumire;
E, fără de durere, chin cumplit;

E-a nu dori obiectul mult dorit;
E-a merge singur cuc prin omenire;
E-n veci nemulțumire-n mulțumire;
E dor de-a izbuti să fii jertfit;

E-a te preda cu mâinile legate;
E-a te robi fiind învingător,
E-a fi loial cu cine ne omoară.

Cum însă poate face să apară
În inimi omenești frățietate,
Când mult se contrazice chiar Amor?

sonet de din Sonete (1595), traducere de Henri R. Radian
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiSunt disponibile și textele în engleză și portugheză.

Cerșetorul

Cu haine zdrențuite stă în stradă,
Are o mână-ntinsă tremurând
Și nimeni nu-l crede că-i flămând;
Trecătorii merg, fără să-l vadă.

El în nevoi a început să cadă,
Sărăcia nu-i doar din vina lui,
E jocul întâmplării și destinului
În care prins a fost, ca într-o nadă.

Oameni ca acesta-s o grămadă;
Din peisaj dorim ca să dispară,
Prezența să le fie cât mai rară,

Dar pentru asta, trebuie în țară,
Să fie și-o minimă decență,
A nu intra cumva... în decadență.

sonet de (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 10 > >>

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!